Vârsta este un factor important de risc în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se estimeaza că 87 la sută dintre oameni care mor de boli cardiace coronariene au peste 60 de ani. În același timp, după vârsta de 55 de an riscul de accident vascular cerebral se dublează la fiecare decadă. Mai multe explicații au fost propuse pentru a explica de ce cu vârsta crește riscul de boli cardiovasculare. Una dintre ele este legată de nivelul colesterolului seric. Nivelul seric de colesterol total crește pe măsură ce crește vârsta. La bărbați această creștere devine semnificativă jurul vârstei de 45-50 de ani. La femei, creșterea continuă brusc până la vârsta de 60-65 de ani. Îmbătrânirea este de asemenea, asociată cu modificări ale proprietăților mecanice și structurale ale peretelui vascular, care duce la pierderea elasticitatii arteriale și poate duce ulterior la boli coronariene.
Durerea din capul pieptului Banala durere în capul pieptului (epigastralgia, durerea din epigastru) poate fi un semn nu doar de afecţiune a stomacului, cum ar fi ulcer, gastrită, esofagită, boala de reflux esofagian, hernie gastrică transhiatală, ci chiar de infarct miocardic inferior. Astfel că în loc să luăm un triferment sau un colebil şi să aşteptăm „să treacă durerea“, ar trebui să ne îndreptăm de urgenţă spre medic, pentru a vedea dacă nu cumva am trecut razant pe lângă un mare pericol. Alt simptom de natură a produce confuzie este lipsa de aer (dispneea), care deseori poate fi echivalată cu durerea anginoasă - avertizează cardiologul. Oamenii fără durere şi bolile tăcute Şi asta nu e tot. Există o categorie aparte de oameni care sunt supuşi riscului, fără să aibă nici cel mai mic semnal de alarmă. Pe aceştia îi trădează chiar propriul organism, care nu percepe durerea. Dacă simţim durerea este deci un avantaj, comparativ cu aceia care o resimt mai greu sau chiar deloc. „Există un procent ridicat de pacienţi, în special cei diabetici, care pot face infarcte miocardice nedureroase (indolore), aceştia având un prag mult ridicat de percepţie a durerii“, arată dr. Tomoş. Riscul unei boli tăcute este la această categorie de persoane mult mai avansat. Deoarece ele nu percep durerea la nivelul obişnuit, majoritatea afecţiunilor sunt pentru aceşti pacienţi „boli tăcute“. Dar trebuie reţinut că în general hipertensiunea arterială este o boală care nu dă semne majore cardiace, la fel şi infarctul miocardic (în special la diabetici) şi cardiopatia ischemică cronică nedureroasă. Simptomele unei boli cardiovasculare Atenţie la pungile de grăsime de pe pleoape! Cele mai frecvente simptome pe care le dau bolile cardiace sunt durerile precordiale sau retrosternale, palpitaţiile şi dispneea, adică lipsa de aer. Trebuie să ne adresăm cardiologului când avem vertij, ameţeli, dureri la nivelul toracelui şi în etajul abdominal superior, palpitaţii, acufene (vâjâituri în urechi), fosfene (scântei în ochi) şi xantelasme - acele pungi de grăsime de pe pleoape. „Xantelasmele sunt semn de hipercolesterolemie, o afecţiune care dă variaţii ale valorilor tensionale“, spune medicul specialist Sirma Tomoş. Este recomandat un control periodic la cardiologie, în funcţie de vârstă, de aceste semnale sau de istoric medical al familiei. „Până la vârsta de 45 ani, dacă nu avem patologie asociată, controlul trebuie făcut o dată la 2 ani. După vârsta de 45 ani este bine să efectuăm anual o electrocardiogramă şi un set minim de investigaţii biochimice“, sfătuieşte medicul de la OCH. Boala nu te întreabă câţi ani ai Vorbind de vârstă, există boli care se manifestă cu precădere la o anumită etate. Dar boala te poate lovi oricând, fără să-ţi ceară buletinul de identitate. „Nu există vârste-limită. Totul depinde de factorii genetici, de modalitatea în care ne-am trăit viaţa. Mulţi factori de risc cardio-vasculari sunt modificabili: fumatul, obezitatea, dislipidemia, toleranţa alterată la glucide sau diabetul zaharat în faza incipientă, când poate fi compensat prin dietă. De exemplu, femeile dezvolta HTA (hipertensiune arterială) abia post-menopauzal, fiindcă până la menopauză sunt protejate de hormonii estrogeni. Dar asta dacă nu au şi alte afecţiuni, cum ar fi boli renale, afectare suprarenaliană, obezitate etc“, explică dr. Tomoş. Pentru că balanţa este atât de fină, cardiologul sfătuieşte ca bolile să nu fie tratate la întâmplare de pacienţi. Nu luaţi un medicament pentru o boală de care suferiţi, care să vă afecteze alt organ, sănătos. „Totul in medicină trebuie cântărit. Un echilibru între riscul de administrare a unui medicament versus beneficiul acestuia îl face medicul, pe baza unor investigaţii, care sunt repetate la anumite intervale de timp“, declară medicul specialist de la Ovidius Clinical Hospital.